Guvernul pregătește o amplă reformă a administrației publice, care va aduce schimbări majore atât în structura instituțiilor, cât și în regulile de funcționare. Peste 6.000 de posturi vor fi desființate, numărul polițiștilor locali va fi redus considerabil, iar toți angajații, inclusiv șefii, vor fi evaluați anual în funcție de performanțe. În paralel, sunt introduse măsuri dure pentru datornicii la stat, cu scopul de a crește rapid încasările la buget.

Mii de posturi din administrație, eliminate

Potrivit proiectului de lege inițiat de Ministerul Dezvoltării, peste 6.000 de posturi din cabinetele demnitarilor, consilieri personali, la nivel local și central, vor dispărea. De asemenea, 20% dintre posturile din prefecturi vor fi tăiate, iar unii angajați din administrația locală vor continua să lucreze cu jumătate de normă.

Reducerea personalului afectează și Poliția Locală. Noua regulă prevede existența unui singur polițist la 1.200 de locuitori. În orașele mici, cu sub 4.500 de locuitori, poliția locală va funcționa doar dacă primăria își permite să o finanțeze din fonduri proprii.

Peste 1.000 de polițiști locali își pot pierde locul de muncă

Sindicatele avertizează că modificările vor afecta grav ordinea publică.

Eugen Tone, reprezentant al sindicatului polițiștilor locali, a declarat: „Acest proiect de lege nu face altceva decât să afecteze și mai mult ordinea publică făcută de polițiștii locali în fiecare municipiu. Spun asta pentru că un post la 1.200 de locuitori, în acest post intră și funcțiile generale și aici vorbim de contabilitate, TESA, logistică și personalul contractual. După calculele pe care le-am făcut, vor fi peste 1.000 de polițiști locali care vor pleca acasă dintr-un total de 11.000 de angajați”.

Evaluarea anuală a tuturor angajaților și șefilor

Reforma introduce evaluări anuale obligatorii pentru toți angajații din administrația publică, de la funcționari până la conducători. Procesul va include analiza raportului de activitate, a fișei postului și a indicatorilor de performanță, dar și un interviu pentru clarificări atunci când există diferențe între declarațiile angajatului și evaluarea superiorilor. Rezultatele vor putea fi contestate.

Și șefii instituțiilor vor fi supuși aceluiași proces de evaluare. În funcție de rezultate, aceștia pot rămâne în funcție, pot fi redistribuiți sau chiar eliberați din post.

Adrian Codirlașu, analist financiar, a explicat: „Atunci când guvernul dă bani către administrațiile locale, pentru că ele nu colectează suficienți bani, automat când finanțatorul dă bani vine și cu condiții, automat trebuie să ceară un anumit comportament și o anumită calitate”.

Christian Năsulea, economist, a completat: „Realitatea este că în acest moment nu știm deloc dacă ceea ce se face este eficient, dacă se justifică banii care sunt cheltuiți atât cu cheltuielile de personal, cât și cu alte lucruri pe care statul român cheltuie foarte mulți bani”.

Măsuri dure pentru datornicii la stat

Proiectul de lege prevede că persoanele cu datorii la buget nu vor mai putea cumpăra sau vinde mașini și case până nu își achită restanțele. În plus, acestea pot fi executate silit direct de primăria de care aparțin sau date pe mâna firmelor de recuperare a creanțelor.

Șoferii care nu își plătesc amenzile timp de trei luni vor avea permisul de conducere suspendat. Mai mult, pentru fiecare întârziere de trei luni, valoarea amenzii va crește automat cu 30% față de suma inițială.

Un pas spre eficientizarea administrației sau o provocare pentru comunități?

Reforma propusă de Guvern promite să reducă aparatul administrativ și să crească eficiența, însă există temeri că în unele localități, mai ales cele mici, măsurile vor afecta serviciile publice și siguranța cetățenilor. În același timp, regulile stricte pentru datornici ar putea crește încasările la buget, dar vor pune presiune pe persoanele cu venituri reduse.