Cătălin Drulă trage un semnal de alarmă cu privire la fragilitatea situației financiare a României. El afirmă că, dacă „mâine domnul Bolojan ar zice… gata, eu am plecat, descurcați-vă”, orice guvern care îi va urma, indiferent de culoarea politică, „trebuie să ia același gen de măsuri” — altfel, „măsurile le ia piața”.

Drulă avertizează că, în absența unei intervenții guvernamentale coordonate, se pot declanșa efecte economice severe: suspendarea fondurilor europene din octombrie, ieșiri masive de capital, depreciere accentuată a leului, inflație galopantă, pierderea locurilor de muncă, închiderea afacerilor și ample tensiuni sociale.

El îndeamnă executivul să opteze pentru o „aterizare controlată” — o tranziție gestionată, prin asumarea responsabilă şi cu dialog — și avertizează asupra ascensiunii extremismului în contextul unei astfel de crize. Totodată, Drulă subliniază că actuala coaliție guvernamentală este „singura care poate forma o guvernare fără extremiști”.

Poziția publică a premierului: demisie nu, dar „funcția inutilă fără rezultate”

În fața acuzațiilor și speculațiilor, premierul Ilie Bolojan a clarificat că nu a luat în calcul demisia, dar condiționează rămânerea sa în funcție de capacitatea de a implementa politicile asumate: „a sta pe un astfel de post, în condițiile în care nu poți să faci ceea ce trebuie, deși ai un program de guvernare, nu se justifică”.

Întrebat cât de serioasă a fost amenințarea cu demisia, Bolojan a răspuns că e preferabil „să pleci decât să ocupi un post unde nu poți să faci ceea ce trebuie pentru țara ta sau pentru comunitatea ta”. El a mai adăugat că proiectele complexe pe care le guvernează pot fi realizate doar prin asumarea răspunderii, iar guvernul trebuie să acționeze „cu mandatul pe masă”.

Premierul a făcut apel la coerență, consecvență și dialog între partidele coaliției, afirmând că numai o guvernare unită, chiar și atunci când aplică măsuri impopulare, poate asigura stabilitatea necesară.