Blocajul politic prelungit de la București determină tot mai mult Palatul Cotroceni să ia în calcul o variantă de avarie: numirea unui premier tehnocrat. Refuzurile categorice venite din partea liderilor PNL și PSD, în frunte cu Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu, l-ar fi convins pe președintele Nicușor Dan să caute o soluție în afara clasei politice tradiționale. Iar numele care capătă tot mai multă greutate este cel al Deliei Velculescu, economist cu o carieră internațională solidă, în prezent director adjunct la Fondul Monetar Internațional.

Delia Velculescu – opțiunea preferată a președintelui

Conform informațiilor obținute de Antena 3 CNN, Delia Velculescu se află în fruntea listei scurte analizate de președintele României pentru funcția de prim-ministru. Cu o experiență de peste două decenii în cadrul FMI, unde a coordonat inclusiv misiuni dificile în Grecia și Cipru, Velculescu este percepută ca o profesionistă exigentă, capabilă să gestioneze situații financiare complexe.

Originară din Sibiu, ea este absolventă a Liceului „Gheorghe Lazăr”, unde l-a avut profesor de fizică pe fostul președinte Klaus Iohannis. A plecat în Statele Unite cu o bursă în 1992, unde a studiat economia la Wilson College și apoi la prestigioasa Universitate Johns Hopkins, obținând diploma de doctor în economie.

În timpul crizei financiare din Grecia, Velculescu a fost unul dintre cei mai activi membri ai delegației FMI. Presa cipriotă o descria în 2013 ca fiind „cea mai dură” din echipă, dar și „încântătoare”, semn al unei prezențe ferme, dar diplomate. „Nu putem ignora expertiza acestei femei, care a gestionat cu fermitate și pricepere situații financiare mult mai dificile decât ceea ce se întâmplă acum în România”, au transmis surse apropiate negocierilor politice.

Alte nume vehiculate: Anca Dragu și Ionuț Dumitru

Delia Velculescu nu este singura opțiune analizată de Cotroceni. Surse apropiate negocierilor au indicat că pe lista scurtă s-ar mai afla și Anca Dragu, în prezent guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova. Fost ministru al Finanțelor în România, Dragu are o carieră axată tot pe domeniul economic, iar experiența sa în structuri internaționale ar putea reprezenta un avantaj într-un moment de instabilitate politică și bugetară.

O a treia variantă discutată ar fi economistul Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal și expert reputat în politici bugetare. În schimb, Lucian Croitoru, consilier al BNR, ar fi refuzat orice implicare din motive personale.

PNL și PSD rămân reticente: niciun lider nu vrea să preia guvernarea

Refuzurile liderilor PNL și PSD vin într-un context în care guvernarea presupune măsuri nepopulare, inclusiv ajustări bugetare și posibile creșteri de taxe. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu ar fi fost primii vizați de președinte pentru o eventuală nominalizare, însă amândoi au respins ferm ideea de a deveni prim-ministru.

În lipsa unui acord politic, opțiunea unui tehnocrat cu profil internațional pare să devină o soluție de compromis. În contextul în care criza politică riscă să afecteze stabilitatea economică și credibilitatea externă a României, o figură respectată pe plan internațional ar putea calma atât piețele financiare, cât și partenerii strategici ai țării.

UDMR: „Soluția trebuie să vină de la partide”

Într-o intervenție televizată, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a subliniat că desemnarea unui premier nu trebuie să fie impusă de la Cotroceni, ci să fie rezultatul unei propuneri din partea partidelor cu potențial de a forma o majoritate parlamentară.

„Președintele are o răbdare uriașă, ascultă pe fiecare, dorește să înțeleagă problema. Soluția trebuie să vină de la partide, nu de la președinte. Dacă nu reușește coaliția, atunci Președintele s-ar putea să ne pună în fața faptului împlinit”, a avertizat Kelemen Hunor.

Un guvern tehnocrat – inevitabil în lipsa unui acord politic

Pe fondul impasului actual, varianta unui guvern tehnocrat, condus de o personalitate cu experiență internațională, devine tot mai plauzibilă. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă Parlamentul va accepta o astfel de soluție sau dacă impasul va continua.

România are nevoie urgentă de stabilitate, mai ales într-un context economic global tensionat și cu provocări majore pe plan intern. Nominalizarea Deliei Velculescu ar putea marca un moment de cotitură în politica românească – un apel la competență și echilibru într-o perioadă dominată de crize și ezitări.