PNL a transmis luni, într-un comunicat oficial, că reforma administrației locale propusă de premierul Ilie Bolojan nu va genera reduceri masive de personal așa cum s-a speculat în spațiul public. Potrivit liberalilor, tăierile efective vor însemna aproximativ 10% din posturile ocupate în primării și consilii județene – adică în jur de 13.000 de angajați – și nu 25% sau 45%, așa cum au sugerat unele surse. Totodată, PNL avertizează că soarta coaliției depinde de capacitatea acesteia de a implementa măsuri reale de relansare economică.

Analiza cifrelor reale din administrațiile locale

Liberalii au explicat că plafonul maxim de posturi pentru autoritățile locale este stabilit în funcție de populația raportată de Institutul Național de Statistică, acesta fiind de aproximativ 180.000 de locuri. În realitate, organigramele aprobate de primării și consilii însumează circa 158.500 de posturi – cu 23% mai puțin decât plafonul maxim.

Mai mult, nu toate aceste posturi sunt ocupate. Doar 127.500 de funcții sunt efectiv încadrate, ceea ce înseamnă 68% din totalul permis de lege.

PNL a subliniat că „o reducere de 25% aplicată plafonului maxim nu ar avea efect real, pentru că s-ar referi la posturi care nu există în organigrame sau nu sunt ocupate”.

Impactul reducerilor propuse

Conform calculelor liberalilor, pentru ca reducerea să se resimtă în numărul angajaților activi, plafonul ar trebui tăiat cu 40%.

„Dacă reducem plafonul maxim cu 40%, impactul real va fi de circa 10% din posturile ocupate, adică aproximativ 13.100 de angajați”, se precizează în comunicatul PNL.

Liderii formațiunii consideră că o astfel de ajustare este „rezonabilă”, întrucât ar permite economisirea unor fonduri ce pot fi redirecționate către investiții publice.

Cine va fi afectat de restructurări

PNL estimează că jumătate dintre primării nu vor fi vizate de reduceri, deoarece au deja organigrame optimizate. În celelalte administrații locale, restructurările ar putea varia între 1–2% și până la 20% din personal, în funcție de gradul de încărcare a organigramelor.

Liberalii susțin că această reformă va crea un mecanism comparativ între administrații, obligând primăriile să-și calibreze aparatul birocratic la dimensiunea și necesitățile localităților similare.

„Ceea ce a propus Ilie Bolojan este doar de bun-simț. Dacă Coaliția de Guvernare nu poate face astfel de reforme structurale simple, cum să își propună altele de un impact mai mare?”, transmit reprezentanții PNL.

Context politic și tensiuni în coaliție

Reforma administrației locale face parte din „pachetul 2” de măsuri fiscale și administrative prin care guvernul Bolojan încearcă să reducă deficitul bugetar. Din cele șase proiecte legislative propuse, cinci vor fi asumate în Parlament chiar în această săptămână.

Legea privind reorganizarea administrației locale a fost însă amânată după o ședință tensionată a coaliției care a avut loc duminică. Premierul Ilie Bolojan a transmis clar că, dacă până la 15 septembrie actul normativ nu va fi adoptat, ia în calcul demisia.

PNL avertizează că viitorul coaliției va depinde strict de măsura în care guvernul va reuși să pună în practică reforme reale și eficiente. „Noi vom face parte doar dintr-o coaliție care să poată să țină țara pe linia de plutire și să o relanseze economic. Altfel….”, se mai arată în mesajul liberalilor.